top20.md Cele cinci etape ale unui bubble financiar

Monday, 20 November 2017
Cursul valutar la CSV 'Moldova Agroindbank' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.45 MDL, vanz 19.7 MDL * 1 EUR > cump 21.15 MDL, vanz 21.47 MDL * 1 RUB > cump 0.263 MDL, vanz 0.28 MDL * 1 RON > cump 4.45 MDL, vanz 4.78 MDL * 1 UAH > cump 0.58 MDL, vanz 0.84 MDL * 1 GBP > cump 28.4 MDL, vanz 29.6 MDL * Cursul valutar la CSV 'Moldindconbank' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.5 MDL, vanz 19.75 MDL * 1 EUR > cump 21.16 MDL, vanz 21.56 MDL * 1 RUB > cump 0.268 MDL, vanz 0.288 MDL * 1 RON > cump 4.55 MDL, vanz 4.8 MDL * 1 UAH > cump 0.6 MDL, vanz 0.9 MDL * 1 GBP > cump 28.3 MDL, vanz 29.3 MDL * Cursul valutar la CSV 'Victoriabank' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.53 MDL, vanz 19.77 MDL * 1 EUR > cump 21.17 MDL, vanz 21.59 MDL * 1 RUB > cump 0.271 MDL, vanz 0.287 MDL * 1 RON > cump 4.6 MDL, vanz 4.8 MDL * 1 UAH > cump 0.55 MDL, vanz 0.85 MDL * 1 GBP > cump 28.3 MDL, vanz 29.6 MDL * Cursul valutar la CSV 'Mobiasbanca' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.48 MDL, vanz 19.75 MDL * 1 EUR > cump 21.14 MDL, vanz 21.53 MDL * 1 RUB > cump 0.271 MDL, vanz 0.281 MDL * Cursul valutar la CSV 'Fincombank' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.5 MDL, vanz 19.65 MDL * 1 EUR > cump 21.17 MDL, vanz 21.4 MDL * 1 RUB > cump 0.268 MDL, vanz 0.28 MDL * 1 RON > cump 4.55 MDL, vanz 4.77 MDL * 1 UAH > cump 0.6 MDL, vanz 0.82 MDL * 1 GBP > cump 28.5 MDL, vanz 29.6 MDL * Cursul valutar la CSV 'Eximbank' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.45 MDL, vanz 19.7 MDL * 1 EUR > cump 21.1 MDL, vanz 21.5 MDL * 1 RUB > cump 0.265 MDL, vanz 0.285 MDL * 1 RON > cump 4.5 MDL, vanz 4.85 MDL * 1 UAH > cump 0.4 MDL, vanz 0.85 MDL * Cursul valutar la CSV 'Energbank' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.54 MDL, vanz 19.7 MDL * 1 EUR > cump 21.2 MDL, vanz 21.45 MDL * 1 RUB > cump 0.27 MDL, vanz 0.28 MDL * 1 RON > cump 4.5 MDL, vanz 4.8 MDL * 1 UAH > cump 0.5 MDL, vanz 1 MDL * Cursul valutar la CSV 'BCR Chisinau SA' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.47 MDL, vanz 19.75 MDL * 1 EUR > cump 21.14 MDL, vanz 21.5 MDL * 1 RUB > cump 0.25 MDL, vanz 0.28 MDL * 1 RON > cump 4.69 MDL, vanz 4.77 MDL * 1 UAH > cump 0.5 MDL, vanz 0.9 MDL * Cursul valutar la CSV 'EuroCreditBank' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.5 MDL, vanz 19.72 MDL * 1 EUR > cump 21.15 MDL, vanz 21.53 MDL * 1 RUB > cump 0.267 MDL, vanz 0.282 MDL * 1 RON > cump 4.58 MDL, vanz 4.8 MDL * 1 UAH > cump 0.58 MDL, vanz 0.83 MDL * 1 GBP > cump 28.4 MDL, vanz 29.4 MDL * Cursul valutar la CSV 'Comertbank' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.55 MDL, vanz 19.63 MDL * 1 EUR > cump 21.19 MDL, vanz 21.4 MDL * 1 RUB > cump 0.266 MDL, vanz 0.28 MDL * 1 UAH > cump 0.3 MDL, vanz 1 MDL * Cursul valutar la CSV 'ProCreditBank' la data de 17.12.2015 este: 1 USD > cump 19.5 MDL, vanz 19.75 MDL * 1 EUR > cump 21.15 MDL, vanz 21.56 MDL *
   Instituţii creditare
 
  Produse financiare
 
  Instrumente
 
  Informaţii


 
Cele cinci etape ale unui bubble financiar
(29-10-2010)
Articole cu aceasi tematica:

Termenul de "bubble", in contextul financiar, se refera, in general, la o situatie in care pretul unui activ depaseste cu mult valoarea sa fundamentala. In timpul unui bubble, preturile unui activ sau unei clase de active sunt mult umflate, avand o mica legatura cu valoarea intrinseca a acestora, scrie investopedia.com. Termenii de "bubble al preturilor", "bubble financiar" sau "bubble speculativ" sunt interschimbabili si sunt deseori prescurtati la conceptul simplu de "bubble".

Caracteristicile unui bubble

Una din insusirile de baza ale unui bubble este respingerea evidentei acestuia, in timpul umflarii lui, de catre jucatorii de pe piata financiara. Exista, in general, un esec in a recunoaste, de catre jucatori, ca sunt angajati intr-un exercitiu speculativ care nu are suport in tehnicile precedente de evaluare a preturilor. Totodata, fenomenele de tip bubble sunt de obicei identificate numai privind in retrospectiva, dupa ce ele s-au spart.
In cele mai multe cazuri, un bubble este urmat de o scadere masiva a preturilor activelor respective. Amploarea daunelor provocate depinde de sectoarele economice implicate in proces si de magnitudinea fenomenului.

De exemplu, spargerea bulei din anii '80 din Japonia a dus la o lunga perioada de stagnare a economiei nipone. Dar, cum speculatiile au fost facute, in principal, doar pe piata japoneza, daunele provocate in afara tarii nu au fost semnificative. Spre comparatie, spargerea bulei imobiliare din SUA din 2007, a dus la distrugeri masive a averilor pe plan global in 2008, pentru ca erau implicate foarte multe banci si institutii financiare din SUA si Europa. Acestea detineau obligatiuni ipotecare subprime in valoare de multe sute de miliarde de dolari. Pana in prima saptamana din ianuarie 2009, cele mai mari 12 institutii financiare din lume inregistrau deja o scadere de aproape jumate a valorii lor. Recesiunea mondiala care a urmat a obligat extrem de multe companii, din diverse sectoare de activitate, sa-si inchida portile sau sa ceara asistenta financiara.

Mania lalelelor olandeze

Pana in ziua de azi, mania lalelelor olandeze ramane termenul de referinta cu care se masoara bulele financiare, si asta din cauza diferentei uriase dintre valoarea fundamentala a unei lalele si pretul cu care ele erau comercializate in Olanda anilor 1630.
Culorile vii ale acestor flori si perioada lunga, de sapte ani, necesara pentru a le creste, a dus la cresterea popularitatii lor in Olanda secolului XVII. Cererea pentru ele era intr-o continua crestere, pretul era mereu pe un trend ascendent, iar cultivatorii profesionisti deveneau tot mai disponibili sa plateasca sume tot mai mari de bani pe ele. Aceasta manie a atins apogeul in perioada 1636-1637, iar preturile ajunsesera sa depaseasca de 10 ori venitul anual al unui mestesugar priceput. Bula s-a prabusit in februarie 1637. In cateva luni, pretul lalelelor a ajuns la 1% din valoarea maxima.

Teoria instabilitatii financiare a lui Minsky

Economistul Hyman P. Minsky nu a fost, cu siguranta, o celebritate. Dar, multumita crizei creditelor si a recesiunii mondiale, teoria sa legata de instabilitatea financiara a devenit tot mai studiata si a strans un numar tot mai mare de adepti. Si asta la peste zece ani de la moartea lui Minsky, in octombrie 1996, la 77 de ani. El a fost unul dintre primii economisti care au explicat aparitia si dezvoltarea instabilitatii financiare si influenta pe care aceasta o are asupra economiei. Cartea sa, "Stabilizarea unei economii instabile"(1986) a fost considerata o opera de pionierat in acest domeniu.

Cei cinci pasi ai unei bule

Minsky a identificat, in cadrul unui ciclu tipic al creditelor, cinci stagii: deplasarea, boom-ul, euforia, incasarea profiturilor si panica.

1. Deplasarea : acest stadiu incepe atunci cand investitorii devin "indragostiti" de o noua paradigma, precum o noua tehnologie inovativa sau de rate ale dobanzii care ating un minim istoric. Un exemplu clasic il reprezinta scaderea dobanzii Fed de la 6,5% in mai 2000 la 1% in iunie 2003. In aceasta perioada, rata dobanzii ipotecare a scazut cu 2,5 puncte procentuale pana la un minim istoric de 5,21%, creand premizele bulei imobiliare.

2. Boom-ul : preturile incep sa creasca incet la inceput, ca urmare a deplasarii interesului investitorilor. Dar, treptat, rata de crestere incepe sa urce, pe masura ce tot mai multi investitori intra pe piata, stabiland astfel conditiile pentru crearea boom-ului. In timpul acestei faze, activul respectiv capata tot mai multa atentia in media, ceea ce contribuie la cresterea numarului de investitori interesati. Apare apoi frica jucatorilor de nu rata ceea ce cred ei ca este o oportunitate care apare odata in viata, sentiment ce contribuie la cresterea si mai accentuata a numarului de participanti.

3. Euforia: in aceasta etapa, orice urma de prudenta este lasata la o parte, astfel ca pretul activului respectiv creste foarte mult intr-o perioada extrem de scurta. Teoria "fraierul cel mai mare" este cat se poate de valabila aici. Preturile incep sa atinga valori ridicole. Ca exemplu, in cazul bulei imobiliare japoneze, in 1989, metrul patrat de teren in Tokyo a ajuns aproape de astronomica cifra de 1,5 milioane de dolari, de peste 350 de ori mai scump decat in Manhattan, New York. Dupa spargerea bulei, preturile si-au pierdut imediat aproape 80% din valoarea initiala, iar actiunile au scazut cu circa 70%. Un alt exemplu il reprezinta bula dot.com din 2000. La apogeu, valoarea actiunilor companiilor de IT cotate pe Nasdaq era mai mare decat PIB-ul multor tari dezvoltate. In timpul acestei faze, pentru a putea fi justificate aceste preturi astronomice, sunt aruncate in fata asa-zise noi sisteme de masurare a valorii.

4. Incasarea profitului: aceasta etapa incepe chiar in timpul fazei de euforie. Astfel, investitorii care prevad ce va urma incep sa vanda si sa incaseze profituri uriase. Dar estimarea exacta a momentului in care bula se va sparge este extrem de dificila si de periculoasa. Asa cum a spus si economistul britanic John Maynard Keynes (1883-1946), "pietele pot sta intr-o situatie ilogica mai mult decat poti sa stai tu solvabil". Aceasta spargere poate fi provocata de un eveniment minor, dar, odata produs acest fenomen, este ireversibil. De exemplu, in august 2007, banca franceza BNP Paribas a oprit retragerile de la trei fonduri de investitii care aveau expuneri masive pe piata nord-americana a obligatiunilor sub-prime. Motivul? Activele fondurilor respective nu puteau fi evaluate. Desi acest eveniment relativ minor a tulburat pietele financiare, a fost tratat cu relativa indiferenta in lunile urmatoare, pe masura ce bursele atingeau noi maxime. Privind retrospectiv, acest eveniment a fost cu adevarat un semn ingrijorator al turbulentelor care au urmat.

5. Panica: in aceasta etapa, preturile incep sa coboare la fel de rapid cum au urcat. Investitorii si speculatorii, cu totii, vor sa scape cat mai rapid si la orice pret de activele de care erau indragostiti pana mai ieri. Oferta creste rapid, depaseste cu mult cererea, iar inevitabilul se produce.

Unul dintre cele mai bune exemple in acest sens a avut loc in octombrie 2008, la cateva saptamani dupa ce Lehman Brothers declarase falimentul, iar Fannie Mae, Freddie Mac si AIG erau pe marginea prapastiei. Indicele cel mai important al bursei americane, S&P 500, a scazut cu aproape 17% in acea luna, cea mai rea a noua "performanta" lunara din istoria bursei americane. Atunci, pietele bursiere mondiale au pierdut 9,3 trilioane de dolari, circa 22% din valoarea lor.

Anatomia unei bule bursiere

Multe companii care activau pe internet si-au facut debutul pe burse intr-un mod spectaculos la sfarsitul anilor '90 pentru a disparea complet pana in 2002. Vom folosi ca exemplu compania eToys pentru a ilustra modul in care functioneaza o bula bursiera.
In mai 1999, in plina revolutie a internetului, eToys a avut o lansare publica initiala de mare succes, cand actiunile, cotate initial la 20 de dolari, au urcat la 78 de dolari in prima zi. In acel moment, compania avea mai putin de trei ani vechime, iar vanzarile crescusera de la 0,7 mil. dolari la 30 mil. dolari in anul financiar care s-a incheiat pe 31 martie 1999. Investitorii erau incantati de potentialul companiei, pe fondul ideei generale cum ca cei care vor cumpara jucarii in viitor o vor face online si nu la magazine de retail specializate precum Toys "R" Us. Asta a fost faza initiala a bulei, cea de deplasare a interesului investitorilor.

In prima zi au fost vandute pe Nasdaq 8,3 milioane de actiuni, compania avand atunci o capitalizare bursiera de 6,5 miliarde de dolari. Desi pierderile nete pentru ultimul an fiscal fusesera de 28,6 milioane de dolari, la vanzari totale de 30 milioane de dolari, investitorii asteptau o schimbare radicala a situatiei pentru urmatorul an.
La inchiderea pietei, pe 20 mai, eToys avea un raport pret/vanzari mult mai mare decat a rivalului Toys "R" Us, desi ultimul avea o situatie financiara mai puternica. Acest eveniment a marcat fazele de boom si euforie a bulei.

La scurt timp insa, actiunile eToys au scazut cu 9% pe fondul ingrijorarii legate de faptul ca eventualele vanzari ale oamenilor din interiorul companiei (insideri) ar putea trage in jus pretul actiunilor in urma expirarii restrictiilor puse asupra insiderilor. Volumul tranzactiilor a fost foarte mare in acea zi, de noua ori media ultimelor trei luni. Scaderea a din acea zi a dus declinul total al pretului la 40% de maximul atins, de 86 de dolari. Ziua respectiva s-a dovedit ulterior a marca faza de incasare a profitului de catre cei care intuiau ceea ce se va intampla.

Pana in martie 2000, actiunile au scazut cu 81% fata de maximul atins, pana la pragul de 16 dolari pe actiune, pe fondul ingrijorarilor legate de cheltuielile firmei. Compania cheltuia pe publicitate 2,27 dolari pentru fiecare dolar generat din venituri. Desi li se spusese investitorilor ca acesta era modelul de business al viitorului, era clar ca nu putea fi sustenabil. In iulie 2000, eToys a raportat, cum era de asteptat, pierderi trimestriale mai mari decat in anul precedent. Pe scurt, avea un minus de aproape 60 milioane de dolari, fata de 20,8 milioane de dolari cu un an mai devreme, chiar daca vanzarile se triplasera in acea perioada pana la aproape 25 milioane de dolari. Compania inregistrase un plus de 219.000 de noi clienti in trimestrul respectiv, dar profitul lipsea. Astfel, si pe fondul corectiilor pe piata bursiera ale preturilor actiunilor companiilor de IT, titlurile eToys ajunsesera sa se tranzactioneze in jurul a 5 dolari.

Catre finalul anului, cu pierderi care continuau sa urce, eToys nu a reusit sa atinga vanzarile prognozate si mai avea cash doar pentru patru luni. Actiunile, care erau deja prinse in panica cauzata de spargerea bulei dot.com si care in acel moment se tranzactionau la aproape 1 dolar, au scazut cu 73%, pana la 28 de centi pe actiune. Cum firma nu reusea sa mentina un pret stabil de cel putin 1 dolar, a fost delistata de pe Nasdaq. La o luna dupa ce si-a redus forta de munca cu 70%, eToys i-a trimis acasa pe cei 300 de lucratori care mai ramasesera si a fost obligata sa declare falimentul. Pana in acel moment, compania avusese pierderi de aproape 0,5 miliarde de dolari pe parcursul ultimilor trei ani si avea datorii de peste un sfert de miliard de dolari.

Concluzie
Asa cum Minsky si alti analisti economici au punctat, bulele speculative sunt inevitabile intr-o economie de piata libera. Totusi, daca devii familiar cu etapele unui asemenea fenomen ar putea sa te ajute sa-ti dai seama care va fi urmatoarea bula si sa eviti sa devii, fara voie, un participant in aceasta. Sau, poate, sa incasezi la timp profitul.

Plaseaza articolul in
Одноклассники
 
Sursa: Dinu Boboc
Cursul oficial BNM
USD 17,61970,0228
EUR 20,78430,0287
RUB 0,29660,0024
RON 4,47750,0028
UAH 0,66510,0012
GBP 23,25630,0194
Arhiva cursurilor
Ratele medii a dobanzilor
Rata de baza
(26/11/2015)
19,50%
Creditele PJ
(30/11/2015)
15,49%
0,00%
Creditele ipotecare
(30/11/2015)
13,10%
2,32%
Creditele de consum
(30/11/2015)
16,86%
0,06%
Depozite la termen PJ
(30/11/2015)
7,83%
1,55%
Depozite la termen PF
(30/11/2015)
16,94%
0,35%
MDL
Ratele medii a dobanzilor
Creditele PF
(30/11/2015)
10,38%
1,13%
Creditele PJ
(30/11/2015)
6,54%
0,50%
Depozite la termen PF
(30/11/2015)
2,05%
0,02%
Depozite la termen PJ
(30/11/2015)
2,11%
0,87%
VALUTA





HOME | CONTACTS
Bank.MD - Totul despre lumea bancara si nu numai...
Copyright © 2015 AFC Plus SRL. All rights reserved.